Fiecare copil merită o școală fără bullying
Mai avem nevoie de 49.995 semnături.
Fiecare copil merită o școală fără violență
Pentru prea mulți copii și profesori, școala a devenit un loc al fricii. Nu al învățării.
În 2019, statul român a adoptat Legea nr. 221/2019 pentru prevenirea și combaterea bullying-ului. Fiecare școală trebuia să creeze un grup de acțiune anti-bullying, să introducă „toleranță zero la violență" în regulamentul intern și să raporteze transparent cazurile de violență.
6 ani mai târziu, nu avem un raport național care să arate câte școli și-au îndeplinit aceste obligații. Nu știm câte grupuri anti-bullying funcționează real. Nu știm ce s-a întâmplat cu miile de cazuri raportate.
La AIParte credem că asta este inacceptabil.
De aceea vom cere statului român transparență și respectarea legii. Iar pentru asta e nevoie să arătăm că societatea își dorește asta, nu doar noi.
Iată ce vom face concret:
- 1Vom solicita situația bullying-ului în toate cele 20.000 de unități de învățământ.
- 2Vom cere inspectoratelor să înființeze comisiile anti-bullying acolo unde lipsesc.
- 3Dacă nu acționează, vom merge în instanță.
Fiecare an fără măsuri reale înseamnă traume ireparabile pentru mii de elevi.
Guvernul tărăgănează, dar copiii nu mai au timp să aștepte.
Conform unui studiu realizat de Salvați Copiii România, aproape jumătate dintre elevii din România au fost victime ale bullying-ului, iar 4 din 5 copii au fost martori la astfel de situații. Datele PISA arată că elevii afectați de bullying au performanțe școlare cu 40% mai scăzute — echivalentul unui an întreg de învățare pierdut.
Numeroase alte studii arată că violența școlară lasă traume adânci care afectează copiii pe tot parcursul vieții — în relații, în carieră, în sănătatea mintală. Un copil din trei dezvoltă anxietate și are nevoie de consiliere psihologică, iar în cazul adolescenților, procentul depășește 50%.
Ce prevede Legea 221/2019
Definiția legală a bullying-ului: Violența psihologică (bullying) este definită ca acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere și au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare.
Grup de acțiune anti-bullying
Fiecare școală trebuie să înființeze un grup format din director, consilier școlar, cadre didactice, elevi și părinți, cu rolul de a preveni, identifica și soluționa situațiile de bullying.
Toleranță zero la violență
Obiectivul „școală cu toleranță zero la violență" trebuie introdus în Regulamentul de Ordine Interioară al fiecărei unități de învățământ.
Formare continuă
Conform Art. 56¹, cadrele didactice trebuie să participe la cursuri de perfecționare pentru identificarea și gestionarea situațiilor de bullying.
Raportare și monitorizare
Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței (CPEV) trebuie să înregistreze cazurile și să realizeze rapoarte anuale privind incidența violenței.
Realitatea din școli
La AIParte credem că transparența e primul pas. Cerem Ministerului Educației să publice un raport complet, defalcat pe fiecare județ și fiecare școală, privind implementarea măsurilor anti-bullying.
Ce mai cerem prin această petiție:
- Publicarea unui raport național defalcat pe județe și școli privind implementarea Legii 221/2019
- Numărul de grupuri anti-bullying constituite și funcționale în fiecare școală
- Statistici centralizate cu cazurile de bullying, defalcate pe ciclu de învățământ
- Un plan concret de monitorizare și responsabilizare a inspectoratelor și școlilor
- Publicarea datelor în format deschis, conform Directivei UE 2019/1024
Hai să facem împreună timpul la școală o experiență mai sigură pentru toți copiii, dar și pentru profesori.